Emoțiile, un pericol? Sau o binecuvântare?

Pot fi oricare varianta o doresti tu! La propriu!

Cred că am mai zis și în alte articole, eu nu am întâlnit până în prezent un om mai emoțional decât mine! Da da, ai auzit bine!

Când eram copil, apoi adolescenta, și chiar prima tinerețe până pe la 25 de ani, oricine, dar oricine ce m-a întâlnit în acea perioadă, și îl întrebi cum este Ema, primul răspuns va fi: Timida!

Oricine, (aproape 😀) întâlnit ulterior, dacă îi spui despre Ema că este timida, va râde de tine 🙂.

Ști? Chiar și eu credeam că sunt timidă 😀. Și trebuie să recunosc ca, da emotivă am fost întotdeauna, acest aspect nu s-a schimbat nici acum 🙂.

Pai de ce spun acum că nu eram timida, ci doar emotivă?

Pentru că eu aveam emoții, atât de multe încât le consideram un pericol, in cazul in care observa cineva că le am, bineînțeles, aspect pe care cu cât incercam să îl ascund mai tare, cu atât era mai evident 😅😅😅.

Pai și cum adică nu erai timida? Tocmai ai zis că ..... da, a fi timid înseamnă și.... Lipsa curajului!

Eheeee. Cam 99% din oamenii ce mă cunosc considerau asta! Unii chiar că sunt fricoasa 😒.

Pai de ce? Simplu, aveam 5 tone de emoții, și, eram reprezentanta păcii, mai exact toleram (și încă mai am ceva ceva de lucru la asta) excesiv, nesănătos chiar de excesiv, însă atenție, nu de frica, așa cum poate încă mai cred unii, ci.... pentru că mie îmi place liniștea și pacea, și, dacă ceea ce faci sau spui, nu mă afectează grav in mod negativ, efectiv la propriu merg mai departe, fara sa provoc un scandal de la orice copilărie!

Și da, o foarte mă parte a vieții mele, am crezut că a observa cineva emoțiile tale, înseamnă pericol! Exact așa!

Mai mult decât atât, dacă cineva îmi mărturisea că are emoții vizavi de mine, mi se părea imposibil așa ceva și reacționam foarte agresiv!

De exemplu daca îmi spunea vreun băiat că îi place de mine, in cel mai fericit caz, îi spuneam lasă-mă în pace! In cel mai rău caz?

Va rog sa mă iertați baieți care va regăsiți, pentru traumele și sechelele ce vi le-am provocat în adolescență și tinerețe prin atitudinea mea, vizavi de sentimentele voastre!

Nu pomeneam că poate cineva, sa.... Mă iubească? Exclus, imposibil, aflat pe planeta nepotrivita, nu prea conta ce făcea, de-a dreptul invizibil! Sau mai bine zis .... In concepția mea.... Imposibil!

Bineînțeles că și în sens invers și eu mă așteptam să primesc aceeași reacție, aspect de care inca nu m-am vindecat 100%!

Dar macar am progresat suficient încât să nu mai trimit pe nimeni la balamuc!

Mai exact, acum reacționez mult mai asumat 🙂.

Deci cred că ai înțeles ideea, emoții=bomba cu ceas 😅.

Ce am descoperit, in raport cu maturizarea? Știți că v-am zis că nu am întâlnit vreodată vreun om cu un volum mai mare de emoții decât mine?

De aici rezultă că, nu am întâlnit nici mai PUTERNIC! Da! Ai Înțeles bine!

Toate, dar toate emoțiile ce le-am avut vreodată, au creeat real in viața mea!

Emoțiile sunt o reală știință, pe ele se bazează și Legile Universului, și modul în care manifestam (aducem în viața noastră reală)

Contează însă și cât de clare și real sunt 🙂

Începând de la.... "Universul nu cunoaște cuvântul nu" articol ce îl regăsești aici pe blog, până la autosabotaj!

De exemplu îmi place x, dar nu cred că sunt de nasul lui!

Atât energetic, cât și la propriu, îi demonstrezi disperarea, dar hey, îl și convingi despre faptul că nu ești de nasul lui, numai pentru că tu, ești 100% convinsa de asta!

Vreau sa avansez in cariera, îmi doresc asta, dar nu cred că munca mea contează pentru ceilalți atât cât aș dori!

Ghici ce? Ajungi singur sa nu oferi muncii tale, astfel ii convingi și pe alții, că ce faci tu, nu este cine știe ce! Deci nici pe ai tai superiori, care ar fi eligibili sa îți ofere o promovare!

Lista se pliază pe orice domeniu, ai Înțeles ideea!

Mai exact, dacă emoțiile tale, sunt clare, autentice, nu conțin nici un dar, nici o urmă de îndoială, duc spre soluție, și nu spre problema (Universul nu cunoaște cuvântul nu). Sunt la propriu cea mai mare și autentică comoara pe care ai putea sa o ai vreodată 😇.

PS. Și dacă emoțiilor tale adaugi și ceva entuziasm, rezultatul devine mai rapid și mai sigur, deoarece, unde este entuziasm, este mai greu sa apară îndoiala!

Atât pentru azi, pe data viitoare!

Pace și lumină îți doresc! 😇

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cu cât te sâcâie mai mult cu atât te iubește mai tare?

Băieți, ascultați bine, deși .. poate orgoliul masculin este puțin dezarmat.... Cu cât unei femei ii pasa mai mult de tine cu atât mai mult va face sa îți fie mai bine, prin orice mod posibil, direct, indirect, cu frumosul, cu fermitate, cum vreți, ori va este bine, ori va forțează să vă fie! Dacă trebuie sa va certe pentru asta o face! Dacă trebuie sa "să facă cercetări" pentru a se asigura că esti in siguranță, o va face! O femeie lângă care poți veni o viață beat acasă la 3 noaptea sau a doua zi, și nu zice nimic... Sa va fie clar că ori îi este frica de voi, ori.... Sa obișnuit să trăiască fără implicarea voastră! Când ajunge la asta? A da! Atunci când te lasă liber! Da băieți! Dacă veniți după 3 zile acasă fără griji și fără bani 😁 și ea reacționează de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic, atunci sa îți fie clar băiete... Că da atunci chiar nu sa întâmplat nimic,...

Întoarcerea lui Prometeu

Prometeu, și legat pe munte… Este tot Prometeu… Cu aripile legate de sus vede lumea… De acolo… De la cea mare înălțime…. Este de ajuns o privire.. o privire de lumina… Pentru a alunga întunericul din preajmă… Scopul său a fost mereu să aducă lumina in lume… Cu tot riscul de a fi pedepsit… Dacă aripile sale ar fi eliberate? Nu le-a mai folosit de atât de multă vreme.. încât… Nu garantez ce control mai are asupra lor…. Îi va trebui un timp sa le dezamorteasca… Până atunci s-ar putea sa fie periculos… Și da… Pentru un timp poate ii va fi teama sa zboare cu ele… De ce? Pentru nu vrea sa provoace distrugeri printre oamenii pe care ii iubește atât de mult…. Însă din momentul libertății sale….. Nu va mai rămâne groapă sau suflet neluminat…. Lumina va fi atât de orbitoare…. Încât cine nu învață să vadă cu puterea sufletului său parte din divinitate.. fizic va orbi… ...

Omul care te iubește...

Omul care te iubește… Vede divinul din tine… Chiar și atunci când tu vezi întuneric… Îți citește fiecare particulă a aurei tale… Fiecare gând… Dacă te gândești la el știe … Dacă te doare ceva știe… Indiferent la câți kilometri te afli de el… Dacă treci prin ceva ce te depășește știe, și intervine pentru tine prin orice mijloace are la îndemână… Chiar și atunci când nimeni nu o face… Nici măcar tu… Când te iubește un om îți citește fiecare privire…. Se uită în ochii tăi și nu asculta ce spui tu, asculta ce spune Dumnezeu prin ochii tăi…. Îți cunoaște fiecare respirație, fiecare grimasă, fiecare dans al mersului tau… Și dacă trebuie sa fie scut împotriva furtunii pentru tine o face, dacă trebuie sa fie însăși furtuna o face… Și nu, nu te va priva niciodata de libertate…. Nu te va tine niciodată de nicăieri, nu te va rupe de ce ...

Care este secretul ce ma făcut să depășesc cele mai grele încercări?

Am fost întrebată de un om foarte important din viața mea.... Care este secretul ce ma făcut să depășesc cele mai grele încercări... Încercări atât de grele încât unii poate ar rămâne cu traume din ele... Însă eu am reușit, atât de bine încât, nici măcar urma acelor încercări nu mai este vizibilă... Și mai mult decât atât... Atunci când oamenii pe care ii iubesc au fost incercati foarte greu... Am avut puterea.... De ai scoate din întuneric în așa hal, încât nu mă așteptam nici eu că o voi face... Și am fost întrebată cum .... Că... Poate mai sunt și alții care... Sunt depășiți la propriu de diverse situații, și... Poate că îi ajută să știe cum? Cum am reușit, atunci pe loc... Am incercat sai ofer un răspuns însă nu a fost unul foarte complet... Secretul este Credința, și veți spune că da... Acum urmează să spună că...

Cât de gravă este trauma abandonului, și dedesubturile ei…

Acum va voi vorbi despre trauma abandonului și consecințele lui, mai ales asupra unui copil, și va veți gândi… Că abandon înseamnă atunci când un părinte pleacă la propriu eventual și definitiv din viața unui copil, și dacă ne gândim la adulți, atunci când unul dintre parteneri pleacă definitiv și fără nici un fel de asumare, însă vreau sa va scot in evidență faptul că abandonul înseamnă muuult mai mult decât atât… Și când spun asta mă refer la o bună parte a generației copiilor de azi… Da sunt foarte multi copii care trec prin aceasta trauma deși au ambii părinți prezenți langa ei, ba chiar acei părinți au și o situație materială bună… Și voi explica imediat la ce mă refer: Ce facem în fiecare zi dimineața pentru copilul nostru? Îl trezim la 7, îl îmbrăcăm, îl urcam în mașină și pac cu el la grădiniță, grădinița cu program prelungit, unde începe la ora...

Sa îți dorești să fi iubit, in măsura în care ești tu capabil să iubești?

Sa îți dorești să fi iubit așa? In măsura în care tu iubești? Da! Sunt oameni pentru care eu reprezint întregul univers... Indiferent în ce situație as fi! Și pentru ei se merită orice! Nu există o bogăție mai mare decât să ști că..... Tu ești scopul vieții unui om! Și da! Sunt oameni în viața mea pentru care eu reprezint destinația vieții! Este drept sunt puțini, dar.... Sunt exact ce am nevoie.... Restul? Restul sunt lectii, și.... Demersuri.... Pentru a mă pregăti să devin cea mai bună versiune a mea ... Cu fiecare zi care trece .... Dar vedeți voi? Pentru mine valoarea vieții.... A avut mereu o alta perspectiva 😇

Cât de gravă este trauma umilinței asupra unui copil?

Astăzi, am ales să vorbesc despre... Aceasta rana a umilinței... Care este dureroasa pentru oricine, însă dacă este produsa asupra unui copil... Atunci ea este gravă... Mai ales dacă acel copil este unul mic, mai exact cu cât copilul este mai mic cu atât rana este mai grava... Și uneori devine o normalitate și...nu se vindeca niciodată, sau se vindeca in zeci de ani... Grav este că mai ales în cazul copiilor l, cei mai mulți din cei care fac aceasta greșeală nu o fac cu intenție... Unii o fac chiar "cu intenții bune" de cate ori ați spus sau... Ați auzit spunânduse copiilor expresii de genul: "fi atent cum te porti că se uită lumea la noi și ne facem de ras" sau colegii tai au note mai mari decât tine, tu nu ai fost in stare" sau "purcelușul asta ne duce la sapa de lemn (cu intenție de gluma) sau tu nu ai cum sa fi că x prieten/ coleg alt tau, el este copil cu părinți de bani gata... ...

Bărbaților nu le este ușor deloc!"Toți suntem oameni și avem suflet"

Da, și este valabil și invers… Oamenii sunt obișnuiți, poate chiar educați de mici că … Dacă cineva nu vine și nu impune lucruri în mod agresiv, atunci acea persoană nu îți acorda suficientă atenție, sau nu produce stimulentul minim necesar, pentru a atrage atenția, și a stârni emoții, indiferent de care, fie ele și negative.. . Am întâlnit situații în care în partener, fie el bărbat sau femeie, devine de-a dreptul plictisitor, și obositor, dacă nu menține persoana de lângă el la foc automat… Însă majoritatea nu conștientizează că… Acest gen de comportament este toxic din ambele părți! 1 este toxic pentru persoana care manifestă aceast gen de agresivitate pasiva, pentru că nici un fel de agresivitate nu ar putea fi vreodată normala sau sănătoasă, dar este toxic și pentru persoana care, dacă nu vede astfel de agresivitate la cineva, acel cineva este lipsit de culoare 😐, aici am o recomandare… Voi cei ...

Ignoranța

Te ingnor atât de mult încât, atunci când tot eu te scot din mocirla te curat și te pun pe piedestal, te umplu de lumină acolo unde o lume întreagă arunca cu întuneric, eu îți mențin lumina sufletului aprinsă și o cresc…. Însă te ignor atât de mult încât tu nici măcar nu ști cum ai ajuns pe tronul vieții tale… Te-am luat efectiv de unde erai și te-am spălat cu lumina mea, iar tu habar nu ai că eu am făcut asta… Însă ști de ce am ales sa fie așa? Pentru că altfel nu as fi putut slefui acel diamant aruncat în mocirla… Nu mi-ar fi permis…. Îl voi ignora in continuare… Pentru că știu că având fiecare lumina proprie… Învingem de 2 ori mai mult întuneric… Eu iubesc tot ce mă înconjoară…. Iar tu… Tu nu faci o excepție…

Societatea care distruge suflete…

Ne uitam in jur… si vedem oameni…. multi oameni… distrusi…. viciati.. lipsiti de autocontrol… lipsiti de speranta… unii poate chiar si de adapost…. si da… astfel de oameni sunt nocivi, poate chiar perculosi pentru cei din jurul lor… poate chiar si pentru propia lor familie…. si toata lumea ii judeca…. si arunca in ei cu pietre si noroi… dar cati dintre noi se intreaba? Cum au ajuns asa? De obicei… acesti oameni au ajuns asa… in urma unei copilarii traumatizante, a unei iubiri pierdute… pentru ca au fost murdariti cu atat de mult noroi, incat au ajuns sa se poarte ca atare.. fara sa mai incerce sa se curete…. in spatele fiecarui monstru viciat si inrecuperabil psihic si social, a stat un copil nevonovat, distrus de societate….

EMANUELA POTOMEANU

Faceți căutări pe acest blog