EMANUELA POTOMEANU

  Defapt nu alcoolul în sine este o problema, ci mai degrabă consecințele pe care le provoca! Știu că majoritatea dintre voi, când va gândiți la alcool, automat, va gândiți la bărbați, și pe bună dreptate, deoarece, se știe că numărul celor cu această problema, cel puțin la nivel de dependenta, este mai mare procentual vorbind la bărbați decât la femei.   Însă să nu credeți că nu există și femei dependente de alcool. Ooo ba da există, și între noi fie vorba, reacția femeilor aflate sub influența alcoolului este mai violenta decât cea a bărbaților!  Se poate pierde familia din cauza alcoolului? Nu! De ce? Pentru că nu alcoolul este problema ci, consecințele lui 😐! Și da, dacă alcoolul provoca anumite consecinte peste care familia nu poate trece, da se poate pierde familia!   Care este reacția familiei și a societății, cu privire la cei care sunt dependenți? A da! Dacă mai bei te părăsesc 😀.    Bineînțeles că omul constrâns de situație, ori reac...

     Am fost întrebată de un om foarte important din viața mea....   Care este secretul ce ma făcut să depășesc cele mai grele încercări...    Încercări atât de grele încât unii poate ar rămâne cu traume din ele...     Însă eu am reușit, atât de bine încât, nici măcar urma acelor încercări nu mai este vizibilă...     Și mai mult decât atât... Atunci când oamenii pe care ii iubesc au fost incercati foarte greu...     Am avut puterea.... De ai scoate din întuneric în așa hal, încât nu mă așteptam nici eu că o voi face...     Și am fost întrebată cum .... Că... Poate mai sunt și alții care... Sunt depășiți la propriu de diverse situații, și...      Poate că îi ajută să știe cum? Cum am reușit, atunci pe loc... Am incercat sai ofer un răspuns însă nu a fost unul foarte complet...     Secretul este Credința, și veți spune că da...     Acum urmează să spună că...

   Băieți, ascultați bine, deși .. poate orgoliul masculin este puțin dezarmat....      Cu cât unei femei ii pasa mai mult de tine cu atât mai mult va face sa îți fie mai bine, prin orice mod posibil, direct, indirect, cu frumosul, cu fermitate, cum vreți, ori va este bine, ori va forțează să vă fie!     Dacă trebuie sa va certe pentru asta o face! Dacă trebuie sa "să facă cercetări" pentru a se asigura că esti in siguranță, o va face!      O femeie lângă care poți veni o viață beat acasă la 3 noaptea sau a doua zi, și nu zice nimic... Sa va fie clar că ori îi este frica de voi, ori.... Sa obișnuit să trăiască fără implicarea voastră!     Când ajunge la asta? A da! Atunci când te lasă liber! Da băieți! Dacă veniți după 3 zile acasă fără griji și fără bani 😁 și ea reacționează de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic, atunci sa îți fie clar băiete...      Că da atunci chiar nu sa întâmplat nimic,...

     Prometeu, și legat pe munte… Este tot Prometeu… Cu aripile legate de sus vede lumea… De acolo… De la cea mare înălțime…. Este de ajuns o privire.. o privire de lumina…      Pentru a alunga întunericul din preajmă… Scopul său a fost mereu să aducă lumina in lume… Cu tot riscul de a fi pedepsit… Dacă aripile sale ar fi eliberate?       Nu le-a mai folosit de atât de multă vreme.. încât… Nu garantez ce control mai are asupra lor…. Îi va trebui un timp sa le dezamorteasca…       Până atunci s-ar putea sa fie periculos… Și da… Pentru un timp poate ii va fi teama sa zboare cu ele… De ce? Pentru nu vrea sa provoace distrugeri printre oamenii pe care ii iubește atât de mult….        Însă din momentul libertății sale….. Nu va mai rămâne groapă sau suflet neluminat…. Lumina va fi atât de orbitoare…. Încât cine nu învață să vadă cu puterea sufletului său parte din divinitate.. fizic va orbi…   ...

         Te ingnor atât de mult încât, atunci când tot eu te scot din mocirla te curat și te pun pe piedestal, te umplu de lumină acolo unde o lume întreagă arunca cu întuneric, eu îți mențin lumina sufletului aprinsă și o cresc….       Însă te ignor atât de mult încât tu nici măcar nu ști cum ai ajuns pe tronul vieții tale… Te-am luat efectiv de unde erai și te-am spălat cu lumina mea, iar tu habar nu ai că eu am făcut asta…       Însă ști de ce am ales sa fie așa? Pentru că altfel nu as fi putut slefui acel diamant aruncat în mocirla… Nu mi-ar fi permis….       Îl voi ignora in continuare… Pentru că știu că având fiecare lumina proprie… Învingem de 2 ori mai mult întuneric…       Eu iubesc tot ce mă înconjoară…. Iar tu… Tu nu faci o excepție…

           Uneori…. Ce e sub apa…. Nu cunosc nici eu….       Doar privesc propria mea furtuna…. Și .. mă străduiesc să invat ceva din ea …… Nu sunt o insulă plutitoare…. Sunt un adevărat munte…. Un munte…. Un munte care….       Iubește marea… O iubește atât de mult… Încât sa îmbrăcat cu ea…. Și sa inclus in peisaj … Dar fiți atenți…. Am zis un munte .. un munte ce e sursa de viață pentru tot ceea ce îl înconjoară….       Nu sunt o stâncă moarta …. Chiar daca unii, odată la un timp mai fac confuzia asta…. Mă intrebi daca te iubesc? Oo daaa știu că te întrebi asta, chiar daca nu îndrăznești să mă întrebi….       Răspunsul meu? Răspunsul meu este: eu iubesc tot ceea ce mă înconjoară…. Iar tu …. Tu nu faci o excepție…. Acum că ai aflat…       Concluzia ta: aha! Deci este îndrăgostită de mine  … Am zis că te iubesc, la asta am răspuns…   ...

      Și toate drumurile duc la Roma…. Ajungi la un moment dat… Că faci cam tot ce face un om într-o zi… Și la un moment dat te întrebi de ce?       De ce faci tot ce faci? Și de ce te îndrepți mereu in aceeași direcție? De ce când zici gata, nu mai fac nu mai dreg… Ceva din interior te trimite din nou la treabă? De ce? De unde motivația?       Ajungi prins în tot ce faci, in mijlocul oamenilor, implicat în tot ce ne înconjoară, si… Cum am ajuns aici? Ce urmăresc? Știți voi? Asta este cursul meu…       Dunărea izvorăște din munții Pădurea Neagră, și străbate prin continent, și… Imaginează ți tu că faci un baraj acolo de unde izvorăște și… Îi spui ști draga mea Dunăre… Până aici mergi că… Așa vreau eu… Așa am chief…       Și Dunărea fiind o apa…. Ascultătoare…. Se va odihni (crezi tu) o vreme până când cel mai probabil darama barajul sau daca nu… Îl ocolește… Și ghici ce: tot în marea neag...

      Astăzi, am  ales să vorbesc despre... Aceasta rana  a umilinței... Care este dureroasa pentru oricine, însă dacă este produsa asupra unui copil... Atunci ea este gravă... Mai ales dacă acel copil este unul mic, mai exact cu cât copilul este mai mic cu atât rana este mai grava...       Și uneori devine o normalitate și...nu se vindeca niciodată, sau se vindeca in zeci de ani... Grav este că mai ales în cazul copiilor l, cei mai mulți din cei care fac aceasta greșeală nu o fac cu intenție...       Unii o fac chiar "cu intenții bune" de cate ori ați spus sau... Ați auzit spunânduse copiilor expresii de genul: "fi atent cum te porti că se uită lumea la noi și ne facem de ras" sau colegii tai au note mai mari decât tine, tu nu ai fost in stare" sau "purcelușul asta ne duce la sapa de lemn (cu intenție de gluma) sau tu nu ai cum sa fi că x prieten/ coleg alt tau, el este copil cu părinți de bani gata...     ...

     Acum va voi vorbi despre trauma abandonului și consecințele lui, mai ales asupra unui copil, și va veți gândi…        Că abandon înseamnă atunci când un părinte pleacă la propriu eventual și definitiv din viața unui copil, și dacă ne gândim la adulți, atunci când unul dintre parteneri pleacă definitiv și fără nici un fel de asumare, însă vreau sa va scot in evidență faptul că abandonul înseamnă muuult mai mult decât atât…       Și când spun asta mă refer la o bună parte a generației copiilor de azi… Da sunt foarte multi copii care trec prin aceasta trauma deși au ambii părinți prezenți langa ei, ba chiar acei părinți au și o situație materială bună… Și voi explica imediat la ce mă refer:       Ce facem în fiecare zi dimineața pentru copilul nostru? Îl trezim la 7, îl îmbrăcăm, îl urcam în mașină și pac cu el la grădiniță, grădinița cu program prelungit, unde începe la ora...