Acum va voi vorbi despre trauma abandonului și consecințele lui, mai ales asupra unui copil, și va veți gândi…
Că abandon înseamnă atunci când un părinte pleacă la propriu eventual și definitiv din viața unui copil, și dacă ne gândim la adulți, atunci când unul dintre parteneri pleacă definitiv și fără nici un fel de asumare, însă vreau sa va scot in evidență faptul că abandonul înseamnă muuult mai mult decât atât…
Și când spun asta mă refer la o bună parte a generației copiilor de azi… Da sunt foarte multi copii care trec prin aceasta trauma deși au ambii părinți prezenți langa ei, ba chiar acei părinți au și o situație materială bună… Și voi explica imediat la ce mă refer:
Ce facem în fiecare zi dimineața pentru copilul nostru? Îl trezim la 7, îl îmbrăcăm, îl urcam în mașină și pac cu el la grădiniță, grădinița cu program prelungit, unde începe la ora 8 dimineață și de unde îl luom după ora 17 seara timp in care el petrece timp, cu profesori, îngrijitori, foarte bine plătiți de către părinți, și alți copii care sunt într-o situație similară corect?
Până aici pot oarecum sa înțeleg, fara a exagera însă, deoarece acest program este similar ca și număr de ore cu cel al joburilor noastre, și vorba aia și facturile ar trebui platie cu ceva 😁 îl luom de la școală hiper obosit îl urcam in mașină mai stam vreo 2 prin trafic timp in care pentru siguranța noastră suntem atenți mai mult la trafic decât la copil, timp in care de cele mai multe ori el doarme, ajungem acasă, și….
Îi dăm repede ceva să mănânce, îl schimbam in haine comode, după care pac la YouTube, la jocuri video, in timp ce noi ne relaxam seara liniștiți.
Atenție vreau sa atrag atenția și asupra a ce se petrece și după ce ajunge acasă, da înțeleg petrece 8, 9 ore la școală, probabil și el va înțelege că banii nu pica din pod atunci când va avea maturitatea necesara sa poată face asta…
Însă după ce am ieșit cu el de pe partea cresei/ grădiniței/ scolii? Câtă atenție ii acordam copilului nostru? Revenind, ajungem acasă, ne relaxam in timp ce el își face de lucru pe internet, mănâncă la program la maxim 8 îl punem la somn in camera lui, deci?
Fara părinți! Indiferent de vârstă (unii chiar de la vârsta de 1 luna de viață) chiar am întâlnit situații în care dacă o familie are 2/3 copii nu doar că nu au acces în camera părinților, însă fiecare dintre ei au camere separate inca din primul an, deci nici măcar frații între ei nu au acces unii la alții… Ce înseamnă asta?
A da! Bingo! Acei copii nu au acces ba chiar li se interzice pe fata accesul la prezenta, iubirea și căldura familiei… I se pune totul la dispoziție… Material vorbind, i se face totul la program, nici o secunda in plus sau minus, „se învață independent” inca din primul an de viață…
Ok.. înțeleg că un copil viitor adult trebuie să creadă în propriile lui forte, însă asta nu ar trebui să îl separe de familie…. Ce înseamnă asta defapt? Abandon! Da dragii mei ați citit bine! Abandon pentru care majoritatea și plătim o căruță de bani, grădinița scumpe, telefoane scumpe, nu îl deranja pe tati, e obosit, caută un desen pe tableta dacă te plictisești… Însă prezenta noastră?
Dragii mei, abandonul pe care eu l-am descris mai sus din punctul meu de vedere este mai grav decât abandonul clasic (atunci când rupe legătura definitiv cu unul sau ambii părinți) de ce? Pentru că tu îl abandonezi fiind prezent în viața lui… Îi interzici prezenta in jurul tau, deși locuiți în aceeași casă…
Acel copil creste rece, fara așteptări emoționale din partea nimănui, el creste crezând că este o normalitate sa fie izolat de restul lumii… Că este normal sa nu ofere, și să nu primească atenție, că este normal sa nu intereseze pe nimeni de suferința lui atunci când o are, creste independent e adevărat, învăța să se descurce și singur e adevărat, însă învață și că este normal sa fie singur…
Dragii mei, este o diferență între a invata un copil sa aibă curaj, și stima de sine ridicata, încredere în propriile forțe, și a înțelege din asta că e ok, sa fie izolat de toată lumea pe care el o iubește…
Pace va doresc și o viață plină de lumină 😇
Comentarii
Trimiteți un comentariu