Prometeu legat pe munte, a cerut ajutorul unui înger pentru al elibera, pentru că sau finalizat cele 2000 de ani de așteptare, și a venit timpul sa ofere oamenilor lumina promisă...
Învingând întunericul 😇
Micul înger, care nu este orice înger, ci îngerul ghid a lui Prometeu, la început deși îl admiră, de teama sau aroganta, a ignorat cerința acestuia... Dar a rămas pe aproape.... "Cu treaba Lui"
Până când... Până când a văzut întunericul suprem cum se apropie, și fiind singurul în preajma oamenilor, deja târziu pentru "a cere întăriri", a zis frate, gata joaca, nu-i a bună... Ce sa fac? A da Prometeu!
Și sa apucat sa-i dezlege stringurile... Cu teama bineînțeles deoarece Prometeu este un personaj extrem, îmbrăcat în întuneric....
Însă bietul înger, se gândește frate mai rău ce poate fi? Ori la bal? Ori la bal, oricum am pus-o.
Și în timp ce dezleagă cu teama inițial timid, cele mai mici stringuri, probabil sa aibă timp să fugă în caz de ceva🙂.
Prometeu deschide ochii! Ochii deși sunt negrii migdalați, sunt sursa de lumină, îl privește pe îngerașul îngrozit, cu drag și calm, îi zâmbește, apoi ridică privirea spre întunericul suprem și îi încetinește apropierea...
Ulterior îngerul văzând că îl încetinește, dar nu îl oprește, timpul fiind prea scurt, ce sa dezlege mai repede? Pai va fi o lupta, deci hai sa dezleg sabia, sabia odată dezlegată sa scuturat de praf, și a început să limiteze orbitor...
Iar Prometeu sa sprijinit în ea... Uitandu-se fix spre întuneric spre ai încetini apropierea de oameni...
Apoi îngerul ii dezleagă mana ce ținea sabia de lumină și numai ce îl vede scuturat de praf cum ridica sabia și barează întunericul impingandu-l ușor înapoi.
Continua îngerul cu dezlegarea, pentru fiecare parte a corpului... Până când libertatea devine completa.
Se uita in jur și nu-i vine să creadă... Întreg pământul este înconjurat de întuneric, dornic de al distruge, dar Prometeu sa ridicat prin rotire deasupra lui și a început să își scuture mantia ce între timp sa scuturat de praful de întuneric, trimițând sageti de lumină către întreaga armată de întuneric, inclusiv înspre cea infiltrată printre oameni, săgeți de lumină ieșeau și din privire, spre "generali" iar cu sabia de lumină ținea la îndepărtare, regele întunecat!
Îngerului încrezut, nu ia venit a crede! Și la întrebat, pai de ce eu?
_De ce tu? Pai tu mai menținut conectat în permanenta cu ceea ce sunt... Ai crezut în mine atunci când nici măcar eu nu o mai făceam!
_ Mi-ai fost ghid, fara să ști... Și mai mult decât atât, ai avut grijă de oameni, in lipsa mea!
_ Tu vei fi mereu in veșnicie langa mine pe acest piedestal!
Exact asta este esența dragul meu inger, eu voi învinge întunericul, tu doar ofera-mi libertatea….
Comentarii
Trimiteți un comentariu